Un nou proiect de infrastructura rutiera denumit Autostrada Dacilor ar urma sa traverseze judetul Hunedoara si sa conecteze principalele localitati din Valea Jiului: Petrosani, Petrila, Aninoasa, Vulcan, Lupeni si Uricani.
Deocamdata, investitia exista doar la nivel de proiect legislativ, fara studiu de fezabilitate, fara indicatori tehnico-economici aprobati si fara sursa de finantare confirmata.
Proiectul de lege nu obliga Guvernul sa inceapa imediat lucrarile, ci mandateaza Ministerul Transporturilor sa demareze procedurile administrative si elaborarea documentatiilor necesare. Autostrada Dacilor are de parcurs toate etapele legislative si administrative inainte ca lucrarile sa poata incepe.
De ce Valea Jiului are nevoie de autostrada?
Argumentele initiatorilor tin de situatia economica si sociala a microregiunii. Valea Jiului traverseaza de peste trei decenii un declin economic accentuat, incepand cu restructurarea industriei miniere.
Angajamentele Romaniei privind tranzitia energetica prevad inchiderea definitiva a minelor si a capacitatilor energetice pe carbune in 2030-2032 ceea ce ar putea conduce la pierderea a inca 5.550 de locuri de munca directe.
In prezent, accesul rutier in Valea Jiului se face aproape exclusiv pe DN66, un drum intens circulat cu sectoare montane care limiteaza viteza si capacitatea de trafic.
Cea mai apropiata autostrada, A1, se afla la aproximativ 80 de kilometri de Petrosani, distanta parcursa in peste 70 de minute. Transportul feroviar pe linia Simeria – Filiasi functioneaza cu restrictii importante de viteza: o calatorie spre Bucuresti dureaza cel putin 6 ore si jumatate.
Initiatorii sustin ca autostrada ar separa traficul greu de cel local, ar imbunatati siguranta rutiera pe coridorul Deva – Petrosani si ar transforma patrimoniul istoric si natural in motor de dezvoltare. Traseul ar conecta pe un singur coridor cetatea dacica de la Banita, sit UNESCO, Sarmizegetusa Regia, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Geoparcul Dinozaurilor din Tara Hategului si Castelul Corvinilor.
Finantarea ar urma sa fie asigurata etapizat din Fondul pentru o Tranzitie Justa, programele europene pentru infrastructura de transport, bugetul de stat si alte surse. Niciuna dintre aceste surse nu este confirmata sau alocata.
Proiectul are o logica socio-economica solida: Valea Jiului este una dintre cele mai izolate si sarace microregiuni din Romania, iar inchiderea minelor fara alternative economice viabile va adanci criza. O autostrada ar putea valorifica siturile industriale dezafectate si ar opri migratia tinerilor calificati.
Problema este ca Romania are deja zeci de proiecte de autostrazi si drumuri expres in diverse stadii de pregatire si executie, toate concurand pentru aceleasi fonduri europene si bugetare. Autostrada Sibiu – Pitesti, Autostrada Moldovei A7, Autostrada Unirii A8, drumurile expres din Dobrogea si din Moldova absorb deja miliarde de euro.
Un proiect nou, fara studiu de fezabilitate, intr-o zona montana cu geologie complexa are un orizont realist de finalizare de cel putin un deceniu.
Pe acelasi coridor, CFR pregateste modernizarea caii ferate Craiova – Caransebes, unde circulatia pe tronsonul Drobeta Turnu Severin – Caransebes va fi inchisa cinci ani pentru lucrari pe 111 de kilometri.
Iar pe DN66, Drumul de Mare Viteza Filiasi – Lugoj se afla in faza de studiu de fezabilitate, la stadii de 28-32% dupa trei ani. Autostrada Dacilor este deocamdata un proiect politic, nu unul de infrastructura.
