Curtea de Conturi a emis o opinie cu rezerve asupra situatiei financiare a municipiului Cluj-Napoca, dupa ce auditorii au identificat nereguli grave in gestionarea banului public in exercitiul financiar 2024.
Potrivit raportului Curtii de Conturi pe exercitiul financiar 2024, Primaria Cluj-Napoca a acordat constructorului turc Gulermak avansuri de peste 1,078 miliarde de lei pentru magistrala de metrou. Din aceasta suma, pana la finalul anului 2024 fusesera recuperate efectiv doar 25 de milioane de lei. Diferenta de peste 1,053 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 210 milioane de euro, ramane nerecuperata.
Curtea de Conturi constata ca antreprenorul turc nu a respectat graficul de executie si ca lucrarile realizate pe teren nu justifica nivelul avansurilor acordate. Auditorii avertizeaza explicit asupra riscului unor intarzieri majore, asupra posibilitatii cresterii valorii contractului si asupra unui potential impact negativ asupra finantarii prin PNRR.
Cu alte cuvinte, statul roman, prin intermediul Primariei Cluj a platit peste un miliard de lei unui constructor care nu si-a respectat graficul si care, dupa trei ani de contract se afla inca in faze pregatitoare. Pe santierul din Floresti se lucreaza la pereti mulati la o singura statie, putul de lansare al TBM-urilor este in pregatire, personalul de operare abia se recruteaza din Turcia, India si China, iar sapatura tunelurilor nu a inceput.
Este acelasi Gulermak alungat din Suedia, aflat la sub 20% pe calea ferata Cluj – Oradea dupa trei ani si care a pierdut definitiv contestatia pe metroul M4 din Bucuresti.
Este confirmarea oficiala a unei situatii pe care am semnalat-o in mai multe articole si pe care administratia locala a evitat sa o discute public.
Problemele descoperite de auditori nu se limiteaza la metrou. Pe mai multe proiecte ale Primariei, Curtea de Conturi a constatat plati pentru materiale si lucrari care nu puteau fi identificate fizic pe teren. La centrul rezidential pentru persoane varstnice, la cresa Veronica, la lucrari in cimitire si la proiecte finantate prin PNRR, auditorii au gasit membrane bituminoase care nu existau in teren, confectii metalice care nu puteau fi identificate, containere si echipamente lipsa, suprafete asfaltate raportate diferit fata de realitate si ajustari ilegale de preturi.
Au mai fost descoperite facturi inregistrate dublu in contabilitate, garantii de participare la licitatii nerecuperate, bunuri iesite din patrimoniu pastrate fictiv in evidente si aproape 98 de milioane de lei mentinute in categoria „investitii in curs” pentru lucrari deja terminate si receptionate. O alta inregistrare provizorie de peste 102 milioane de lei, pentru un litigiu solutionat definitiv, continua sa denatureze situatiile financiare ale municipiului.
Tabloul conturat de Curtea de Conturi este unul al unei administratii care plateste lucrari fara sa verifice daca materialele exista pe teren, care tine in evidente obligatii care nu mai sunt reale si care nu inregistreaza in patrimoniu investitii deja finalizate. Este o administratie condusa de aproape doua decenii de acelasi primar care, cand este intrebat despre intarzieri, da vina ba pe CFR, ba pe constructori, ba pe jurnalisti.
