La fel ca bugetul de stat pentru 2026, adoptat cu intarziere in Parlament si marile proiecte de infrastructura rutiera inregistreaza decalaje semnificative fata de termenele asumate, situatie semnalata de directorul executiv al Asociatiei Pro Infrastructura (API), Ionut Ciurea care a atras atentia asupra santierelor gestionate de antreprenorul Dorinel Umbrărescu.
Potrivit reprezentantului API, constructorul roman, implicat in numeroase proiecte simultan, inregistreaza intarzieri pe mai multe tronsoane importante, inclusiv pe autostrazile A0, A3, A7 si pe drumul expres Galati–Braila.
Autostrada Moldovei (A7) se afla printre proiectele afectate de intarzieri, termenul pentru ajungerea la Pascani fixat initial pentru noiembrie 2025 este deja depasit. Desi anumite sectiuni ar putea fi deschise etapizat, ritmul lucrarilor este sub asteptari.
Situatia este similara si pe Drumul Expres Galati–Braila, un alt proiect din portofoliul lui Umbrărescu. Desi termenul contractual este decembrie 2024, estimarile actuale indica o posibila deschidere abia in vara acestui an cu riscul unei amanari pana in 2027 daca lucrarile nu accelereaza.
Pe Autostrada Transilvania (A3), sectiunile Mihailesti–Zimbor si Zimbor–Poarta Salajului, executate de acelasi constructor au acumulat deja intarzieri importante. Initial, finalizarea era estimata pentru 2023, ulterior pentru 2024, insa in prezent proiectele se indreapta spre un decalaj de aproximativ doi ani.
Probleme sunt semnalate si pe Autostrada de Centura a Bucurestiului (A0) unde Umbrarescu lucreaza pe lotul 4 al sectorului nordic. Desi termenul oficial de finalizare a fost februarie 2026, lucrarile sunt deja in urma graficului, in contextul unor dificultati similare si pe loturile invecinate.
Reprezentantii API sustin ca dificultatile actuale isi au originea in deciziile din 2022 cand compania a participat agresiv la licitatii, in special pentru Autostrada Moldovei. Din cele 13 loturi finantate prin PNRR intre Ploiesti si Pascani, constructorul a castigat 10 ceea ce, in opinia analistilor, a depasit capacitatea reala de executie.
Aceasta strategie a dus la supraincarcarea santierelor și implicit la intarziere pe scara larga. Mai mult, exista riscul ca Romania sa piarda finantarea europeana daca anumite sectiuni nu vor fi finalizate in termenele impuse prin PNRR.
